Areale naturale

Scris de CJ Gorj. Postat în Areale naturale, Obiective de patrimoniu

Areale-naturale

Publicat în data de octombrie 12, 2011 cu Nici un comentariu

În Gorj există numeroase rezervaţii naturale, cele mai importante fiind:

- Peştera Lazului din comuna Padeş;

Prima descriere aparţine lui P. A. Chappuis şi A. Winkler (în P. A. Chappuis şi R. Jeannel, 1951), care au vizitat-o în 1928. Nu este vorba de o descriere a întregii reţele accesibile, ci numai a porţiunii iniţiale, de aproximativ 170 m. În 1961, peştera a fost explorată în întregime de V. Decu şi M. Bleahu.

Peştera este săpată în masivul Sohodoalele, în versantul drept al văii Motrul Sec, la 370 m altitudine şi la 1 m deasupra râului.

Peştera Lazului reprezintă un meandru subteran al Motrului Sec prin care, într-o prima fază, se drena în permanenţă apa acestei văi. O mare parte a reţelei subterane se află sub nivelul cursului e-pigeu, iar la viituri apa care se pierde în pat urcă în reţea, o îneacă (în afara culoarelor fosile, dispuse la etaj) şi părăseşte peştera în stare limpede pe la deschidere. Prin morfologia ei, Peştera Lazului reprezintă unul dintre cele mai interesante exemple de geneză a unei reţele subterane în regim freatic.

Este o peşteră caldă (10,8°C în profunzime), foarte umedă şi cu caracter dinamic, datorită structurii reţelei (care prezintă multe strâmtori) şi cursului de apă. În timpul iernii curentul rece care pătrunde în peştera usucă pereţii şi îngheaţă apa de infiltrare până în zona strâmtorii duble şi chiar dincolo de aceasta.

Peştera poate fi vizitată în totalitate în perioade de secetă. Până la primul sifon nu este nevoie de un echipament de protecţie special, ci doar de mijloace de iluminare. Pentru restul trebuie echipament special.

- Pădurea Gorganu: comuna Padeş;

Face parte din ariile protejate din România, se întinde pe o suprafaţă de 21,3 ha şi adaposteşte specii de alun turcesc, precum şi  flora însoţitoare de influenţă submediteraneană. Este situată la cca. 14 km de satul Motru Sec.

- Muntele Oslea: comuna Padeş şi oraşul Tismana;

I se spune pe drept Piatra Craiului în miniatură. Dacă ne luam dupa legendele văii Cernei, Piatra Iorgovanului a fost capul balaurului iar Oslea, trupul său. Iovan l-a omorât despicându-l cu o lovitură de paloş dată în Pasul Jiu Cerna. Privind zona, înţelegi de ce s-a creat legenda. Oslea seamana cu un trup de balaur: încolăcit uşor, larg la bază şi foarte ascuţit în vârf.

- Padurea de castan dulce – Pădurea de castan dulce sau bun din Pocruia-Tismana (1251,9 ha.)

- Peştera Gura Plaiului - O rezervaţie speologică de 10,2 ha, ce se găseşte în comuna Padeş. Se poate vizita. Peştera Gura Plaiului, interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi, aflat în număr extraordinar de mare. Peştera are o lungime de 150 m şi a fost declarată monument al naturii.

-Cheile Sohodolului, formate de râul cu acelaşi nume, se întind pe circa 10 kilometri, fiind unice prin tunelele săpate de apă în pereţii Clădirii şi Nărilor, a cascadelor colorate, care cad din versanţi numai în perioadele cu ploi, precum şi prin curioasa formă carstică rămasă suspendată, „Inelul”.

- Cheile Oltetului, impresionante prin salbaticia şi îngusţimea lor, sunt considerate printre cele mai pitoreşti din ţară. Pe malul stâng al râului, la intrarea în chei, se află Peştera Polovragi, situată la 670 m altitudine şi la 20 m diferenţă fată de apele râului. “Culoarul Stalpului”, “Culoarul Liliecilor”, “Sectorul Ogiva” abundă în formaţiuni carstice.

- Peştera de la Cloşani a fost declarată rezervaţie ştiinţifică, unde s-a amenajat singurul laborator speologic subteran din ţară.

-Peştera Muieriise află în comuna Baia de Fier, învecinată cu comuna Polovragi. Este una dintre cele mai şi frumoase din ţară. Aici se găsesc stalagmite şi stalactite uriaşe, iar specialiştii au făcut numeroase cercetări, peştera fiind rezervaţie speologică din 1955.

- Izvoarele Izvarnei: oraşul Tismana;

- Cornetul Pocruiei: oraşul Tismana;

- Dumbrava Tismanei;

- Piatra Andreaua: oraşul Tismana, satul Sohodol;

-Cotul cu Aluni: oraşul Tismana;

- Rezervaţia botanică Cioclovina: oraşul Tismana;

- Piatra Boroştenilor: comuna Pestişani;

- Izbucul Jaleşului: comuna Runcu;

- Cheile Gropului Sec: comuna Runcu:

- Cheile Pătrunsa: comuna Runcu;

- Cheile Şuşiţei: comuna Runcu;

- Pădurea Răchiţeaua: comuna Runcu;

- Dealul Gornăcelu: comuna Schela;

- Pădurea Gornicel: oraşul Bumbesti-Jiu, satul Pleşa;

- Stâncile Rafaila: oraşul Bumbeşti-Jiu;

- Sfinxul Lainicilor: oraşul Bumbeşti-Jiu;

- Pădurea Chitu-Bratcu: oraşul Bumbeşti-Jiu;

- Pădurea Botorogi: comuna Dăneşti;

- Peştera Iedului: comuna Baia de Fier;

- Pădurea Polovragi: comuna Polovragi;

- Rezervaţia Parâng-Novaci: oraşul Novaci;

- Pădurea de molid de la Măcria: oraşul Novaci;

- Pădurea de fag de la Măcria: oraşul Novaci;

- Pădurea Bârcului: oraşul Novaci;

- Locul fosilifer Buzeşti: comuna Crasna;

- Piatra Buha: comuna Săcelu;

- Piatra Biserica Dracilor: comuna Săcelu, satul Blahniţa de Sus;

- Formaţiunile eocene de la Săcelu;

- Valea Sodomului: comuna Săcelu;

- Izvoarele minerale : Săcelu;

- Valea Ibanului: comuna Scoarţa, satul Bobu;

- Locul fosilifer Groşerea: comuna Aninoasa;

- Locul fosilifer Gârbovu: Turceni;

- Locul fosilifer Săuleşti;

- Locul fosilifer Valea Deşului: comuna Vladimir.

Peisajul bogat şi divers – goluri alpine, canioane, lacuri, chei, peşteri, păduri, specii rare de floră şi faună – a impus constituirea de perimetre naturale ocrotite prin lege precum Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei şi Parcul Naţional ,,Defileul Jiului”.

Areale naturale

Areale naturale

Nici un comentariu

Nu există în prezent nici un comentariu la Areale naturale. Poate că doriţi să adăugaţi unul de-al dumneavoastră?

Lăsaţi un comentariu