Cultura tradiţională

Scris de CJ Gorj. Postat în Cultura tradiţională

Tagged:

Cultura tradiţională

Publicat în data de octombrie 12, 2011 cu Nici un comentariu

Pentru o evaluare corectă a domeniului trebuie pornit de la câteva elemente fundamentale, specifice Gorjului şi manifestate pe o arie temporală îndeajuns de mare pentru a avea consistenţă şi legitimitate de cutumă, anume:

a) zona de manifestare a culturii populare şi-a găsit expresia în poezie, cântece şi jocuri populare, proverbe şi basme, practici şi descântece mistice, religie, colinde, elemente de artă decorativă, arhitectură, meşteşug etc., create, adaptate, promovate de fiecare comunitate în parte;

b) prin istorie, aşezare geografică, economie tradiţională, formule administrative şi evoluţie spirituală, Gorjul se situează printre ţinuturile româneşti cu o cultură de sorginte mitologică, de tip folcloric.

Astfel, cu excepţia Târgu-Jiului, nu se poate vorbi de o tradiţie culturală de tip cult, localităţi precum Novaci, Motru, Târgu-Cărbuneşti, Rovinari, Ţicleni, Bumbeşti-Jiu împlinind doar câteva decenii de existenţă urbană. Memoria culturală, obiceiurile, tradiţia, mentalitatea şi psihologia locuitorilor acestor foste sate mai mari sunt şi în acest moment predominant de tip rural.

Adăugăm faptul, istoriceşte demonstrat, că, din punct de vedere administrativ-teritorial, Gorjul a avut cel mai mare procent de sate moşneneşti din toată Ţara Românească (peste 60% din suprafaţa şi populaţia judeţului), element deosebit de important în conservarea unei antropologii sociale şi culturale distincte şi care a definit un anume comportament al gorjeanului în relaţia directă cu cele trei dimensiuni majore ale existenţei sale: societate, cultură, personalitate.

Se poate afirma, astfel, că gorjeanul are o deosebită apetenţă pentru crearea de mituri, norme şi valori culturale de sorginte populară, calitate datorată stării de libertate pe care i-a insuflat-o sentimentul proprietăţii. Acesta, la rândul său, i-a conferit o responsabilitate maximă faţă de soarta comunităţii în care trăia, permiţând totodată conturarea atributelor de căpătâi ale trăitorului pe aceste meleaguri: vocaţia militară (peste 100 generali daţi ţării, dar şi unul dintre cele mai impreşionante procente de eroi căzuţi pentru unitatea şi libertatea neamului, de la 1877 şi până la Revoluţia din 1989); vocaţia religioasă (existenţa unora dintre primele mănăstiri româneşti, la Tismana şi Vişina – unde s-au pus bazele unei solide tradiţii cărturăreşti ce conferă Gorjului un loc de frunte în acest domeniu -, dar şi a unui număr foarte mare de biserici de lemn, majoritatea datând din secolele XVII – XVIII ); vocaţia ctitorială – de întemeietor de însemne care să reziste timpului: biserici, semne de hotar, fântâni şi sădiri de copaci în locuri izolate, troiţe, cruci de piatră – adevărate catagrafii ale comunităţilor locale, şcoli, instituţii – înseşi aşezămintele de astăzi, căminele culturale, mai exact, avându-şi originea în cercurile culturale gorjeneşti de la sfârşitul veacului al XIX-lea, legiferate la nivel naţional în primii ani ai secolului XX.

Respectarea cutumei a devenit astfel pentru gorjean singurul cod al vieţuirii adevărate.

În ultimii ani, prin strategia culturală pe termen scurt, mediu şi lung a Consiliului Judeţean Gorj, prin programele instituite şi derulate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi prin proiectele Şcolii Populare de Artă şi ale Ansamblului artistic profesionist ,,Doina Gorjului”, activitatea de cercetare, conservare, promovare şi valorificare a culturii populare a acestui ţinut a devenit prioritară, printre obiectivele asumate aflându-se:

- constituirea de muzee şi colecţii muzeale în toate localităţile de reşedinţă din judeţ;
- elaborarea şi tipărirea de monografii ale localităţilor gorjene;
- înfiinţarea de Centre culturale în zonele de mare tradiţie şi/ sau oportunitate culturală;
- instituirea a cel puţin unei manifestări culturale (festival, concurs, zile ale localităţii, nedeie, târg, fii satului) la nivelul fiecărei comunităţi importante din judeţ;
- editare de albume, pliante, reviste ocazionale care să promoveze istoria, tradiţiile şi arta Gorjului.

Nici un comentariu

Comentarii pentru Cultura tradiţională sunt acum închise.